Marfă smart
Deșteptăciunile noastre cele de toate zilele
Telefonul e smart, ceasul e smart, aspiratorul e smart și mașina de spălat e smart. Am rămas singurii proști din casă.
Am putea spune că toată marfa asta cuprinsă de deșteptăciune ne ușurează viața. Dar chiar așa este? Ca instructor, folosesc gadgeturi ca să culeg date despre cât și cum mă mișc, cât mănânc. Ca designer digital, am fost o mare fană a tehnologiei digitale. De o vreme încoace, încep să cred că rezolvă probleme pe o parte și creează altele pe cealaltă.
Să luăm ca exemplu smartwatchul. Cumpărăm unul să ne monitorizeze pașii, să ne aducă aminte să ne ridicăm din oră în oră sau să ne hidratăm. Chestii importante de schimbat pentru sănătatea noastră. Am putea spune că e o sculă necesară, nu? Doar că, în scurt timp, poate deveni o sulă în coaste, o pacoste care ne învață foarte repede să o ignorăm pentru că nu știu cum naiba ne bâzâie exact când ni-e lumea mai dragă sau când este total nepotrivit. Vrei să te giugiulești cu iubitul/iubita, bâââzzz! Ești la volan și în întârziere, bââzzz! O dată, de două ori, de trei ori, adjudecată pacoste!
Apoi, pe telefon, primim datele prin notificări! Dacă ne plac numerele, stăm umeziți de uimire toată ziulica cu ele sub nas. Dacă nu, deliciul poate fi provocat de confettiul digital explodat sau de inimioarele adunate. Ca și cuțu lui Pavlov, salivăm ori de câte ori notificările curg din telefonul dăștept. Și trebuie să recunoaștem că, deși de cele mai multe ori nu face vreo diferență semnificativă în rezultatele noastre, strategia de gamificare este deșteaptă și funcționează de minune pentru că ne prinde în mrejele ei.
Uite așa, ajungem să cerem o inteligență, tot făcută și nu înăscută, că deh, e mai cool, care să fie dresată să știe să intervină cu bâzâiala când trebuie, să facă analize detaliate și specifice, să țină de mânuță până la obținerea acelor rezultate dorite și semnificative (să scădem rapid în greutate, să avem mai multă energie etc.). Dar cum o dresăm? Hmmm! Altă problemă! (sic!)
Păi și atunci, ce facem? Aruncăm totul la gunoi și ne întoarcem în Evul Mediu? Ar fi o idee, doar că e extrema aia altă. Totuși, dacă toată partea de gândit o fac lucrurile din jur, șansele să fim trimiși înapoi la idioțenie medievală sunt destul de mari.
În aceste condiții, care ar fi calea de mijloc? Asta este întrebarea cu care te voi lăsa astăzi…